Duminica a VI-a din Timpul Pascal
Anul A
Ce se va întâmpla în zilele următoare cu Învățătorul lor, își spuneau discipolii adunați în Cenacol. Ce se va alege de speranțele și de planurile lor? Discipolul Ioan va medita îndelung la discursul de rămas bun ținut de Isus la Ultima Cină și va da mărturie în scris despre marea promisiunea a unui alt Mângâietor. Isus le-a promis că nu-i va lăsa singuri nici o clipă, ci îi va însoți pretutindeni și fi împreună cu ei în fiecare moment.
Mihai Roca | 17 mai 2020
Textele liturgice
Fap 8,5-8.14-17; Ps 65; 1Pt 3,15-18; In 14,15-21
Contextul
Discursul de rămas bun
În acea unică și memorabilă seară de joi, Isus le ținuse discipolilor un discurs de rămas bun, presărat cu multe învățături. Le spusese mai întâi că el este calea, adevărul și viața, iar apoi a început să le destăinuie ceva din marele mister pe care îl vor trăi în următoarele zile. Ei vor fi martori săi și vor vesti tuturor oamenilor cele ce se vor întâmpla. Promițându-li-l pe Duhul Sfânt, i-a asigurat de întoarcerea sa și le-a promis că nu-i va lăsa orfani: împreună cu Tatăl ceresc, va fi prezent întotdeauna în mijlocul lor și al acelora care vor crede în el și îi vor ține poruncile.
Isus este Cristosul. El îl promite discipolilor pe Duhul Sfânt și îi asigură de prezența sa continuă.
Spre izvoarele credinței
Textele liturgice scot în evidență tema darului Duhului Sfânt și a prezenței lui Cristos Domnul.
- Prima lectură prezintă activitatea misionară a lui Filip și relatează despre momentul în care Petru și Paul l-au invocat pe Duhul Sfânt asupra locuitorilor din Samaria: „Au coborât acolo și s-au rugat pentru ei ca să-l primească pe Duhul Sfânt. (…) Atunci şi-au pus mâinile peste ei şi l-au primit pe Duhul Sfânt”.
- În a doua lectură, Petru îi îndeamnă pe primii creștini să fie gata oricând pentru a da mărturie despre sensul credinței lor în Isus, „dat la moarte în ceea ce priveşte trupul, dar înviat cu duhul”: „Preaiubiţilor, sfinţiţi-l pe Domnul Cristos în inimile voastre, gata oricând să daţi răspuns oricui vă cere cont de speranţa voastră”.
- Evanghelia după sfântul Ioan descrie momentul de la Cina de Taină în care Isus le-a vorbit discipolilor despre un alt Mângâietor, pe care Tatăl ceresc li-l va trimite, și le-a promis că va fi mereu prezent între ei, spunându-le: „Cine mă iubește va fi iubit de Tatăl meu și eu îl voi iubi și mă voi revela lui”.
Perspectiva
„Un alt Mângâietor”; „voi veni la voi”; „mă voi arăta”
1. „Eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor ca să fie cu voi pentru totdeauna”
Erau toți așezați la aceeași masă de sărbătoare, Învățător și discipoli. Îngrijorările și întrebările se găseau deja formulate în întrebările puse de Toma și de Filip. Toți erau preocupați și parcă nu-și găseau cuvintele în fața destăinuirilor făcute de Isus. Teama despărțirii își făcea loc și era tot mai mult simțită cu fiecare clipă ce trecea, iar discursul de rămas bun al lui Isus le confirma faptul că trăiau momente foarte importante. Preocuparea și teama nu le permiteau să deslușească semnificația cuvintelor tainice ale Învățătorului lor. Și multe erau întrebările la care căutau un răspuns. De ce le încredința Isus testamentul său chiar în acea seară? Ce se va întâmpla oare în zilele următoare cu Învățătorul lor, cu grupul lor, cu toți aceia care l-au urmat îndeaproape încă din Galileea și care și-au pun speranța în el?
În fața zilelor gri ce se apropiau Evanghelia după Ioan subliniază faptul că Isus le-a promis discipolilor prezența unui alt Mângâietor. Primul Mângâietor era chiar el, Învățătorul, cel care i-a instruit în ultimii trei ani și care le-a promis că va fi mereu împreună cu ei. Dezvăluindu-le în acea seară că nu va mai fi prezent fizic în mijlocul lor și văzând că acest fapt i-a întristat foarte mult, Isus i-a asigurat pe discipoli că el însuși îl va ruga pe Tatăl ceresc pentru ca să-l trimită pe Duhul Sfânt în mijlocul lor. Le-a spus că Duhul adevărului îi va întări în orice prigoană și le va călăuzi pașii pretutindeni.
2. „Nu vă voi lăsa orfani. Voi veni la voi”
Isus le dezvăluise discipolilor că, peste puțin timp, lumea nu îl va mai vedea. El simțea apropiindu-se împlinirea planul de mântuire. Știa că împlinirea ceasului său va deschide o perspectivă nouă în istorie. De aceea le-a spus deschis discipolilor că sunt deja părtași la destăinuirea misterului său pascal. Peste puține zile își va oferi viața pe cruce, dar va învia apoi a treia zi și se va întoarce la ei. Iar din acel moment va fi prezent întotdeauna în mijlocul lor împreună cu Duhului Sfânt, în împărtășirea iubirii și în darul păcii.
Evanghelia mărturisește că toți aceia care au primit Vestea cea Bună vor primi harul de a-l vedea și de a-l întâlni pe Cristos Domnul. Prin credință și cu ajutorul Duhului Sfânt vor putea să-l întâlnească și să fie părtași la viața lui. Comuniunea dintre ei va fi rodul marelui dar pascal, care nu este altul decât marele dar al Duhului adevărului. Duhul Sfânt le va destăinui cunoașterea misterului inefabil al iubirii Tatălui ceresc.
3. „Cine mă iubește va fi iubit de Tatăl meu și eu îl voi iubi și mă voi revela lui”
Isus le-a încredințat discipolilor prezenți la Cina de Taină testamentul său spiritual. Promisiunile făcute de Isus în acea seară memorabilă – prezența sa continuă, marele dar al Duhului Sfânt și iubirea inefabilă a Tatălui ceresc – nu erau însă numai pentru ei, ci erau pentru toți aceia care vor crede în el. Cei care vor mărturisi că el este calea vor ajunge la cunoașterea adevărului și se vor apropia de izvorul vieții. Îl vor cunoaște pe Cristos și vor ajunge și la cunoașterea Tatălui ceresc.
Primirea darului Duhului Sfânt este strâns legată de viața trăită în lumină și de mărturisirea credinței în Cristos Domnul. Alegerea de a trăi în lumină este o alegere de viață. Cei care aleg viața pășesc pe calea lui Cristos Domnul și se deschid tainei misterului pascal – noul orizont de liniște și pace. În această deschidere este posibilă primirea darul Duhului Sfânt și comuniunea de iubire cu Tatăl ceresc.
Pentru ca viața să fie trăită
(Rugăciunea zilei)
„Dumnezeule atotputernic, dă-ne harul de a celebra cu însufleţire aceste zile de bucurie în care cinstim învierea Domnului, pentru ca misterul pascal pe care-l contemplăm să se manifeste necontenit în faptele noastre”.
Gândurile mele
Duhul Sfânt este marele dar din viața celor care trăiesc în lumină și își mărturisesc credința în Cristos Domnul.
Cei care aleg viața pășesc pe calea lui Cristos Domnul și își mărturisesc credința în misterul său pascal – noul orizont de liniște și pace.