Duminica a XVI-a din Timpul de peste An (Anul C)

Meditarea cuvântului era partea cea bună aleasă de Maria, alegerea care conta. Atenția față de aproapele era partea cea bună preferată de Marta, opțiunea care realiza comuniunea cu toți. Ascultarea cuvântului și slujirea aproapelui erau două aspecte ce completau admirabil preferințele celor două surori din Betania. Isus îi va cere Martei să-i asculte cuvântul, asemenea Mariei, iar Mariei îi va cere să se dedice slujirii aproapelui, asemenea Martei.

 Mihai Roca  |  21 iulie 2019

---

 

Textele liturgice

Gen 18,1-10; Ps 14; Col 1,24-28, Lc 10,38-42

Contextul

Isus este găzduit de Marta și Maria
După refuzul vădit al samaritenilor, Isus își continuă călătoria spre Ierusalim. Ajuns într-un sat situat între Ierihon și Ierusalim, două surori, Marta și Maria, l-au primit în casa lor cu multă bucurie. În acea seară, chiar în timpul cinei, divinul Învățător va evidenția două modalități de împărtășire a iubirii: ascultarea atentă a cuvântului divin și slujirea dezinteresată a aproapelui. Cu o atenție deosebită, evanghelistul va sublinia învățătura lui Isus despre singurul lucru necesar pentru moștenirea vieții veșnice: primirea evangheliei.
Isus este Învățătorul. El este primit la cină cu bucurie de către Marta și Maria.

La izvoarele credinței

Textele liturgice scot în evidență ospitalitatea și a ascultarea cuvântului divin.

• În prima lectură, autorul sacru prezintă momentul în care Abraham găzduiește trei bărbați învăluiți de mister: „Doamne, dacă am aflat har în ochii tăi, nu trece pe lângă slujitorul tău! Să se aducă puțină apă! Vă veţi putea spăla picioarele şi să vă întindeți sub copac”.
• Paul mărturisește în a doua lectură că suferă în trupul său pentru Cristos: „Fraţilor, acum mă bucur în pătimirile mele pentru voi și împlinesc ceea ce lipsește suferințelor lui Cristos, care este Biserica, căreia i-am devenit slujitor”.
• Evanghelia după sfântul Luca relatează episodul în care Marta și Maria îl primesc pe Isus în casa lor: „O femeie cu numele de Marta l-a primit pe Isus în casa ei. Aceasta avea o soră numită Maria care, stând la picioarele Domnului, asculta cuvântul lui”.

Perspectiva

„Marta, l-a primit”; „un lucru este necesar”; „partea cea bună”

1. „O femeie cu numele de Marta l-a primit pe Isus în casa ei”
Mulți oameni aflaseră deja despre călătoria lui Isus și a discipolilor săi spre Ierusalim și tot mai mulți erau aceia care căutau să vorbească cu ei sau să stea câtuși de puțin în preajma lor și să le asculte cuvintele. În acea seară de neuitat, Isus a intrat într-un sat, iar Marta și Maria i-au ieșit în întâmpinare. Li s-a ivit celor două surori ocazia de a-l invita pe Învățătorul din Nazaret în casa lor și nu puteau lăsa ca această ocazie să le scape printre degete. Era chiar ora cinei. Curaj, și-au spus una celeilalte. S-au apropiat de Isus, l-au salutat, iar Marta – care în aramaică înseamnă „Doamnă” – l-a invitat pe Isus la cină în casa lor.

Pline de bucurie pentru faptul că Isus a acceptat invitația de a rămâne la cină în casa lor, cele două surori erau nespus de mulțumite. Relatarea din evanghelie nu menționează un cuvânt despre mulțumirea Martei și a Mariei, dar putem înțelege că ele erau foarte bucuroase de faptul că Isus nu făcea deosebire între persoane: a intrat să stea la masă cu două surori. Desigur, nefiind ceva obișnuit ca Învățătorul să stea la masă într-o casă în care locuiau numai două femei, acest fapt le arăta tuturor că Isus vedea în orice ființă umană, bărbat sau femeie, o persoană unică, deosebită și specială, căreia să-i adresează mesajul despre împărăția lui Dumnezeu.

Prezența lui Isus era percepută de Marta și Maria ca o mare onoare. Cele două surori și-au împărțit imediat sarcinile pentru ca totul să decurgă foarte bine. Au decis ca Maria să-i țină companie lui Isus și discipolilor, iar Marta să organizeze cele de trebuință pentru cină. Dar nu toate cele stabilite aveau să decurgă întocmai. În timp ce  Maria – ca o adevărată ucenică – stătea așezată la picioarele Domnului și îi asculta cuvântul, Marta – ca o vrednică slujitoare – se străduiește din toate puterile să facă față pregătirilor. La scurt timp, Marta și-a dat seama că nu va izbuti de una singură să pregătească cele necesare pentru numărul mare de discipoli. Cum va izbuti ea să le facă pe toate în așa fel încât să nu lipsească nimic? Cum să grăbească pregătirea cinei într-un timp atât de scurt? Erau multe de făcut pentru pregătirea cinei, dar ar fi dorit să stea și ea în compania Învățătorului și să converseze cu el. Și-a luat o clipă de răgaz, a mers la Isus și i-a cerut să-i spună Mariei să o ajute.

2. „Marta, Marta, pentru multe te mai îngrijești şi te frămânţi, însă un lucru este necesar”
Isus a privit spre Marta și i-a spus că chiar nu era nevoie să se frământe pentru toate. Un singur lucru era necesar: ascultarea cuvântului vieții, iar ceea ce conta cu adevărat era căutarea Împărăției lui Dumnezeu. Cele necesare se adăugă atunci când toate sunt împlinite cu iubire. Isus le-a spus Martei și Mariei că nu e important ca ele să facă multe lucruri; important este ca numele lor să fie scrise în ceruri și ca ele să găsească har înaintea lui Dumnezeu.

Isus a îndemnat-o pe Marta să fie ca Maria, iar Mariei i-a cerut să slujească asemenea Martei, să meargă și să pregătească cele necesare. Iubește cu adevărat numai acela care simte și înțelege că este iubit. Ascultarea cuvântului și slujirea aproapelui se află într-un strâns raport de reciprocitate și reprezintă atât mesajul plin de iubire al lui Dumnezeu pentru orice om, cât și răspunsul de iubire al omului față de Dumnezeu și față de aproapele.

3. „Maria a ales partea cea bună, care nu-i va fi luată”
Maria și-a ales partea cea bună, ascultarea cuvântului lui Isus. De asemenea, și Marta a ales partea cea bună, slujirea aproapelui. Isus nu dezaprobat slujirea Martei – deoarece acest comportament reprezintă slujirea tipic creștină dată de el însuși ca exemplu -, nici nu a prezentat atitudinea Mariei ca fiind unica validă, deoarece porunca iubirii se împlinește în relația cu Dumneze și cu aproapele.

Luca a descris comportamentele Martei și Mariei și a folosit momentul de har trăit în casa celor două surori pentru a transmite învățătura lui Isus despre iubire și slujire. Cele descrise de evanghelist aveau menirea de a depăși coordonatele timpului și ale spațiului și de a le transmite tuturor oamenii că împărtășirea iubirii este singurul lucru necesar în viață.

Pentru ca viața să fie trăită

(Rugăciunea zilei)
„Priveşte cu îndurare, Doamne, la slujitorii tăi şi înmulțește cu bunătate asupra lor darurile harului tău, pentru ca, înflăcărați de speranță, credinţă şi iubire, să stăruie cu grijă pururi trează în împlinirea poruncilor tale”.

Gândurile mele

Iubește cu adevărat numai acela care simte și înțelege că este iubit.
Singurul lucru necesar în viață este împărtășirea iubirii.